Cu ceva timp in urma, vorbeam despre avantajele utilizarii bicicletei ca mijloc de transport intr-un oras foarte aglomerat, asa cum este Bucurestiul. Se pare ca bucurestenii considera din ce in ce mai mult bicicleta,  un mijloc de transport alternativ viabil, dar si o posibilitate de recreere si de a face miscare.
Dovada consta in numarul mare al solicitarilor de inchiriere a acestor mijloace de transport. In numai doua saptamani de la deschidere, centrele de bike-sharing gratuit deschise in Bucuresti, au inregistrat un numar record de aproape 6000 de utilizari. Centrele mentionate au pus la dispozitia locuitorilor capitalei peste  500 de biciclete cu care s-au putut plimba gratuit.
Asadar, bicicleta, dincolo de mijlocul de relaxare si distractie, tinde sa devina o varianta viabila de transport ecologic in Bucuresti, Tot mai multi bucuresteni opteaza pentru aceasta varianta, insa deocamdata trebuie sa recunoastem ca utilizatorii bicicletei, sunt niste curajosi. Inca discutam despre lipsa pistelor speciale, ceea ce pune in pericol grav siguranta deplasarii pe bicicleta, sau despre prezenta cainilor fara stapan care ataca biciclistii.

Popularity: 3% [?]

Zilele acestea se aniverseaza 145 de ani de la infiintarea Academiei Romame. Evenimentul este marcat de multiple manifestari culturale.
Academia Romana a fost fondată in 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului  rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Academia Română are 181 de membri activi aleși pe viață.
La mijlocul secolului al XIX-lea, în plin proces de formare a noului stat național român, societatea și lumea culturală românească aveau nevoie de o modernizare majoră și de reforme care să accelereze progresul cultural și științific al spațiului românesc. Academii, în sensul vechi al cuvântului, fuseseră înființate încă din secolul al XVII-lea,  în Țara Românească (la București, circa 1689) cât și în Moldova la inceputul secolului al XVIII-lea (Iași, 1707), care mai târziu s-au transformat în primele universități românești. Premergător apariției Academiei Române, s-au înființat mai multe societăți culturale, precum cele de la Brașov (1821), București (1844), Sibiu (1881), Cernăuți (1862). Succesorii lor au încurajat ideea înființării unui institut central care să reunească cele mai importante personalități culturale ale României, după modelul academiilor occidentale.
Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 și programul amplu de reforme care i-a urmat au creat condițiile necesare pentru punerea în practică a ideii înființării. Intelectualii români își dădeau seama că unitatea politică nu era posibilă fără o unitate culturală. Ioan Maiorescu propunea, la 1860, „o societate academică care să concentreze activitatea erudiților români… pentru cultura limbii, pentru scrisul istoriei naționale”. Proiectul său nu s-a materializat, însă fiul său, Titu Maiorescu, avea să ia parte la înființarea noii academii.[2]
Proiectul de statut a fost elaborat la 1860, după care a urmat o perioadă de pregătire și s-au făcut primele donații. La propunerea lui C.A. Rosetti, locotenența domnească a aprobat la 1 aprilie 1866 regulamentul pentru formarea Societății Literare Române. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea societății la București și numirea membrilor de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Membrii urmau să reprezinte toate regiunile, plus aromânii, astfel:
• 7 membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Urechea-Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti și Ion C. Massimu, la care s-au adăugat în 1867 Titu Maiorescu și Nicolae Ionescu;
• 3 din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu și George Barițiu;
• 3 din Basarabia: Alexandru Hașdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu;
• 2 din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki și Ambrosiu Dimitrovici, (înlocuit apoi de Ioan Sbiera);
• 2 din Banat: Alexandru Mocioni și Vincențiu Babeș;
• 2 din Macedonia: Ioan D. Caragiani și Dimitrie Cozacovici.
Prima ședință s-a ținut, un an mai târziu, la 1/13 august 1867. Sosirea la București a celor mai importante personalități, venite din toate regiunile cu ocazia deschiderii lucrărilor primei ședințe, a fost un adevărat eveniment. În prima ședință a fost decisă adoptarea numelui de Societatea Academică Română. Membrilor fondatori inițiali li s-au mai adăugat Iosif Hodoșiu, (reprezentând Maramureșul), Ștefan Gonata, Alexandru Roman. În total, numărul membrilor fondatori a ajuns la 25. Primul președinte al Societății Academice Române a fost Ion Heliade Rădulescu (până la 1 august 1870). Instituția nou fondată a fost pentru început o societate națională enciclopedică. Ea a devenit reprezentativă pentru spiritualitatea română, reunind oameni de cultură din țară și apoi din întreaga lume.
La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de Academia Română, funcționând ca for al moralității și independenței științifice. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor și științei. De atunci, Academia Română funcționează ca forum național recunoscut al cercetării științifice, literare și de creație artistică.Din 9 iunie 1948, prin Decretul nr.76, Academia Română s-a transformat în Academia Republicii Populare Române. Concomitent, au fost îndepărtați peste 100 de membri. Ulterior, instituția s-a transformat în Academia Republicii Socialiste România. În perioada 1948-1989, în timpul dictaturii comuniste, decernarea titlului de membru al Academiei a fost instrumentalizată politic, iar criteriul erudiției științifice a fost completat și nu rareori înlocuit cu cel al „originii sănătoase” sau al „meritelor de partid”. După 1990, când în România s-a reinstaurat democrația, Academia și-a recăpătat numele de Academia Română și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice.
Acum la 145 de ani de la infiintare, Academia Romana va lansa  o lucrare de referinta, “Dicţionarul Tezaur al Limbii Române”, lucrare încheiată după mai bine de un secol de eforturi depuse pentru elaborarea sa.

Popularity: 3% [?]

Omul care ne-a adus fericirea  in memorabila finala de la Sevilla din 1986, Helmuth Duckadam, implineste astazi 52 de ani.
Pe 7 mai 1986, intreaga suflare De atunci toti romanii il recunosc ca fiind „Eroul de la Sevilla”.
Helmuth Duckadam s-a nascut pe 1 aprilie 1959, la Semlac in judetul Arad. Primii pași în fotbal i-a făcut în comuna natală, la echipa Semlacana. În anul 1977, a debutat ca portar la Constructorul Arad, în Divizia C. Un an mai târziu este transferat de UTA, unde debutează în Divizia A (17 septembrie 1978, CS Târgoviște – UTA 2-0).
După 4 sezoane la gruparea arădeană, este transferat la Steaua București, unde se impune treptat ca titular. Aici cunoaste cele mai frumoase momente ale carierei sale, totul culminand cu seara magica de pe stadionul “Sanchez Pizjuan” din Sevilla, cand a aparat cele 4 lovituri de departajare executate de vedetele Barcelonei, Alesanco, Pedrazza. La 3 ani de la finala de la Sevilla, în anul 1989, Duckadam s-a reîntors pe teren, pentru ultimele două sezoane, la divizionara B, Vagonul Arad. În total are 133 de aparitii în divizia A, 13 în Cupa României si 9 în Cupa Campionilor Europeni.
Astazi la aniversarea zilei sale de nastere un calduros La Multi Ani, „Eroului de la Sevilla”, omului care intr-o epoca cenusie a fost o oaza de fericire pentru noi toti.

Popularity: 3% [?]

Ieri,  in urma discutiilor avute cu liderii PNL şi PSD, Crin Antonescu şi, respectiv,  Victor Ponta , Primarul General Sorin Oprescu a anuntat ca referendumul privind administrarea Capitalei va avea loc cel mai probabil, la sfârşitul lunii mai.
Astfel, la acest moment ar mai fi nevoie doar de aprobarea Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), pentru derularea scrutinului.
Este pentru prima oara in cei mai bine de 20 de ani de la revolutia din Decembrie 1989, cand bucurestenii sunt consultati intr-o problema foarte importanta legata de viitorul orasului lor.
Ideea ca autoritatile locale ale sectoarelor sa fie desfiintata este de natura a bulversa intreaga viata a Capitalei. Pe langa faptul ca oamenii nu vor mai putea sa ii aleaga pe cei care le vor reprezenta interesele si care ii vor administra, vor fi nevoiti sa piarda timp si bani mergand catre Primaria Capitalei sa isi plateasca taxele, impozitele, dar si pentru a rezolva cea mai neinsemnata problema edilitara.
Mi se pare corect ca bucurestenii, cei care platesc taxe si impozite si implicit finanteaza sistemul administrativ bucurestean, sa decida cum va arata acesta si cum va functiona.
Vorbim despre un exercitiu democratic normal, care din punctul meu de vedere, ar trebui utilizat cu mult mai mare incredere, astfel incat, autoritatile sa fie in contact permanent cu membrii comunitatii pe care o administreaza.

Popularity: 4% [?]

Un studiu al Centrului de Politici Durabile Ecopolis arată că, în Capitală, praful care se ridică în aer este de 6 ori mai mare decât limita permisă. Acelasi studiu arata ca aceasta situatie este determinata de  milionul de maşini care circulă pe străzile Capitalei, cele cinci tone zilnice de excremente de câine care se tranformă în praf toxic, dar si de managementul defectuos al autoritatilor locale
În Bucureşti şi judeţul Ilfov există opt staţii de monitorizare a calităţii aerului care funcţionează ocazional, iar atunci când îşi fac totuşi treaba arată date cel puţin îngrijorătoare.
Spre exemplu, la staţia amplasată pe strada Mihai Bravu au fost înregistrate 87 de depăşiri zilnice, într-un an, ale limitei de poluare permisă de normele europene. De asemenea, datele prelevate in cartierul Drumul Taberei, arata aceeasi situatie.
Aceleaşi norme acceptă doar 35 de astfel de depăşiri anuale. Un exemplu concret este ziua de 23 decembrie 2010 când bucureştenii au respirat un aer de 6 ori mai poluat decât limita normală.
Anul trecut toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului din zona Bucureşti-Ilfov au înregistrat depăşiri zilnice ale concentraţiilor limită pentru cel puţin o substanţă, fapt mai mult decat ingrijorator.
Costurile umane ale poluării sunt uriaşe: peste o mie de vieţi omeneşti ar fi putut fi salvate în perioada 2004-2009 dacă gradul de poluare s-ar fi încadrat în limitele normale. Astfel, potrivit datelor oficiale, in anul 2009 peste 10.000 de bucureşteni de toate vârstele au fost spitalizaţi şi diagosticaţi cu boli pulmonare cronice. Aproape o mie dintre pacienţi au fost copii cu vârste mai mici de 15 ani. Dacă aerul nu ar fi fost atât de poluat, numărul celor spitalizaţi ar fi scăzut cu 297 de persoane, iar statul ar fi economisit cel puţin 400.000 de lei, numai în 2009, doar în Bucureşti.Cat despre cauze, asa cum aratam si mai sus, circulatia intensa si lipsa de masuri concrete din partea autoritatilor locale, sunt pe primele locuri.
O alta cauză a acestei situatii, ar fi potrivit specialiştilor, câinii cu sau fără stăpân, care zilnic poluează mediul cu 5 tone de excremente care, într-o lună, se transformă în praf toxic.
In ultima perioada tot mai multi bucuresteni se plang de problema excrementelor animale care sunt prezente pe strazile orasului.
Aseara am discutat cu cativa reprezentanti ai asociatiilor de proprietari din Cartierul Militari, zona Apusului, mai multe probleme de ordin edilitar. Una dintre temele ridicate de acestia, se referea exact la aceasta problema. Oamenii reclamau aceasta situatie, in conditiile in care, spuneau ei, strazile sunt pline de excremente pe care proprietarii animalelor nu le strang.
Asadar, dincolo de inactivitatea autoritatilor sau conditiile de trafic infernal din Capitala, fiecare dintre noi trebuie sa contribuim la protectia aerului pe care il respiram, ceea ce in definitiv inseamna sa ne protejam propria sanatate.

Popularity: 5% [?]

Potrivit Comisiei  Europene, Romania alaturi de alte noua state membre ale Uniunii Europene vor putea aloca gratuit un numar limitat de certificate de emisii de gaze cu efect de sera unor centrale electrice, in perioada 2013-2019, in loc sa le vanda.
Cele 10 state membre care pot opta pentru alocarea gratuita a certificatelor sunt Romania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta si Polonia.
Tarile care aleg sa distribuie gratuit certificate trebuie sa transmita executivului european o cerere pana la 30 septembrie. Comisia va evalua in termen de sase luni cererile primite si le poate respinge partial sau in intregime.
Statele vizate de derogare pot decide sa recurga la acordarea gratuita de certificate pentru un interval mai scurt in perioada 2013-2019. Alocarile gratuite nu trebuie sa depaseasca 70% din totalul certificatelor primite in 2013, urmand sa scada anual si sa ajunga in 2020 la zero. Potrivit regulilor stabilite de Comisie, sunt eligibile centralele electrice operationale la 31 decembrie 2008, sau pentru care procesul de investitie a fost inceput pana la aceasta data.
In conditiile in care o cerere pentru acordarea gratuita reprezinta o abatere de la regula potrivit careia, incepand din 2013, sectorul energetic trebuie sa cumpere toate certificatele, Comisia trebuie sa se asigure ca derogarile nu submineaza obiectivele generale ale directivei si nu sunt incompatibile cu regulile UE privind ajutoarele de stat sau cele privind piata interna.
Certificatele alocate gratuit producatorilor de energie electrica vor fi deduse din totalul pe care un stat membru il primeste pentru a fi scoase la licitatie. Alocarea gratuita va reduce, astfel, veniturile din licitatii ale statelor care iau aceasta masura.

Popularity: 5% [?]

Potrivit unui studiu recent, majoritatea europenilor sunt dispusi sa faca unele compromisuri cu privire la pretul si caracteristicile autoturismelor pe care le detin pentru a reduce emisiile nocive.
Un sondaj Eurobarometru, realizat in toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, arata, de exemplu, ca in jur de doua treimi dintre utilizatorii de autoturisme din UE declara ca ar fi gata sa accepte un compromis cu privire la viteza masinii pentru a reduce emisiile.
De asemenea, majoritatea conducatorilor auto (53 %) sunt de acord cu inlocuirea actualelor scheme de taxare pentru autoturismele noi, in functie de utilizarea efectiva a vehiculelor lor.
Desi majoritatea utilizatorilor opteaza pentru autoturism pentru pentru ca  este practic, aproape trei sferturi dintre cetatenii UE intervievati (71 %) au raspuns ca ar fi dispusi sa utilizeze mai frecvent transportul in comun daca ar putea cumpara un singur bilet care sa fie valabil pentru toate mijloacele de transport.
Dincolo de datele seci ale acestui studiu, raman aspectele de ordin practic. Astfel, Bucurestiul este recunoscut ca fiind una dintre cele mai poluate capitale europene. Solutia utilizarii in mai mare masura a transportului in comun, ar fi una mai mult decat avantajoasa, luand in considerare si aglomeratia din oras. In aceste conditii, revenim la vesnica problema a slabei dezvoltari a infrastructurii de transport in comun din Capitala si ma refer aici in special, la reteaua de metrou. Metroul este o solutie de transport in comun, utilizata pe scara larga in marile orase europene,  ceea ce ar fi foarte potrivit si in cazul Bucurestiului. 
Din pacate, in Bucuresti vorbim de mult timp despre magistrala V a metroului bucurestean, Univeristate – Drumul Taberei, si desi oficialii guvernamentali au anuntat inceperea lucrarilor cu mult timp in urma, niciun muncitor, nici un utilaj nu a fost vazut pe nicaieri. Asa ca probabil, bucurestenii vor mai astepta pana sa poata renunta la autoturismele proprii in favoarea unor mijloace de transport in comun ecologice si mult mai avantajoase.

Popularity: 5% [?]

Una dintre marile probleme in domeniul protectiei mediului o reprezinta gestionarea gunoielor.  Romania este una dintre tarile cu cele mai mari probleme la nivel european in aceasta materie.
Problema nu este una romaneasca sau europeana. La nivel mondial numeroase tari se confrunta cu acelasi tip de probleme, mai ales in zona marilor aglomerari urbane. Diferenta consta insa, in solutiile adoptate de diferitele administratii chemate sa solutioneze problema.
La momentul actual un model de succes in gestionarea gunoaielor este Sao Polo.
Vorbim despre un oras cu o populatie de peste 17 milioane de locuitori, al doilea mare oras din lume si primul din Brazilia. La o astfel de populatie, managementul gunoaielor este o chestiune esentiala. In fiecare zi Sao Polo produce aproximativ 14.000 tone de gunoi, ceea ce echivaleaza cu greutatea Turnului din Pisa.
Pana nu demult, situatia managementului gunoaielor in marele oras brazilian era o mare problema, existand o adevarata criza a gunoaielor. Numeroasele gropi de gunoi erau pline de sobolani, dar si de oamenii saraci care cautau ceva de mancare prin gunoaiele altora. Aceste zone pentru depozitarea gunoaielor, erau adevarate surse de imbolnavire si de raspandire a bolilor.
Implicarea autoritatilor din Sao Paolo in utilizarea noilor tehnologii de reciclare a gunoaielor a condus la realizarea unei adevarate “industrii verzi” la nivelul orasului.
Orasul a cunoscut o adevarata  “revolutie verde”, ca nicaieri in lume. Sao Polo a reusit sa se reinventeze prin reciclare. Astazi, marele megacity poate produce mari cantitati de energie prin reciclarea gunoiului.
Eforturile facute de autoritati in materia reciclarii si utilizarii gunoaielor pentru producerea de energie, au determinat o adevarata schimbare a stilului de viata.
Cred ca un astfel de model ar trebui sa constituie sursa de inspiratie si pentru noi, iar reciclarea sa devina  parte integranta a strategiilor de dezvoltare a oraselor noastre si in special a Bucurestiului.
Iata documentarul care explica foarte clar “revolutia verde” din Sao Paolo.

Popularity: 5% [?]

Sambata la Galati va avea loc o noua actiune din cadrul campaniei „România prinde rădăcini”, organizată de Asociaţia „România prinde rădăcini”, postul de televiziune Realitatea TV şi  Romsilva. De doi ani, de la începutul acestei campanii, în România au fost plantaţi 325.000 de puieţi, pe aproximativ 70 de hectare.
In acest eveniment se vor implica peste 500 de voluntari care vor planta 10.000 de puieţi, în în comuna Ţepu, în „zona Tâmpa”.
Este important de aratat, faptul ca Galatiul este la a doua actiune  din cadrul campaniei „România prinde rădăcini” prima desfăşurându-se în noiembrie 2010, la Oancea.
Salut totodata si prezenta printre voluntarii galateni a colegului meu, deputatul  liberal Victor Paul Dobre.
Il felicit pentru sustinerea acestei campanii si pentru implicarea sa deosebita in multe proiecte menite sa ajute la protejarea mediului inconjurator si a cresterii calitatii vietii. Sunt convins ca activitatea sa in acest domeniu, reprezinta o garantie  a continuarii programelor de protectie a mediului la nivelul judetului Galati.
Sincere felicitari colegului meu Victor Paul Dobre!

Popularity: 5% [?]

Colegii mei mai tineri de la Sectorul 6 i-au ales aseara pe cei care ii vor conduce in urmatoarea perioada. Asa cum sta bine unui organizatii dinamice, competitia a fost mare, iar cei care au inspirat colegilor cea mai mare incredere, au fost alesi in noul Birou Politic TNL Sector 6.
Ii felicit pe toti, pentru participare, pentru modul in care au inteles sa isi promoveze ideile dar si pentru succesul obtinut. Acum, TNL Sector 6 are o noua conducere, in care am mare incredere ca va realiza numai lucruri frumoase.
Ne asteapta, o perioada dificila in care fiecare dintre noi trebuie sa dam tot ce avem mai bun in scopul promovarii ideilor si principiilor liberale.
Sunt convins ca echipa TNL Sector 6 va reusi, pentru ca sunt tineri de exceptie, oameni in care ne punem sperantele pentru asigurarea succesului si in viitor a filialei noastre. Privind la ei, ma vad pe mine in urma cu cativa ani, cand eram si eu un tanar aspirant la functiile din organizatia de tineret, ajungand apoi chiar presedinte al acesteia. Acest fapt imi da speranta ca PNL Sector 6 are trecut, prezent dar si viitor.
In acest moment deosebit pentru TNL Sector 6, tin sa multumesc conducerii care aseara si-a incheiat mandatul, echipa cu care am avut o frumoasa colaborare. Vreau sa ii felicit pentru munca depusa dar si pentru modul in care au organizat conferinta de ieri.
Inca o data felicitari noului Presedinte al TNL Sector 6 si noii sale echipe din Birou Politic TNL Sector 6.

Popularity: 5% [?]