Fostul căpitan şi selecţioner al echipei naţionale a României, Gheorghe Hagi, împlineşte astăzi, 45 de ani.
Considerat „Regele” fotbalului românesc, Hagi s-a născut pe 5 februarie 1965, la Săcele. Palmaresul lui Hagi în primul eşalon din România totalizează 223 meciuri şi 141 goluri, trei titluri de campion cu Steaua şi trei Cupe ale României. Gheorghe Hagi a fost de două ori cel mai bun marcator din campionatul României, în sezoanele 1984 – 1985 şi 1985 – 1986. De asemenea, Hagi a fost recordmanul absolut al echipei naţionale: cele mai multe banderole de căpitan, cele mai multe selecţii şi cele mai multe goluri. Seria recordurilor a fost întreruptă de Dorinel Munteanu, care a devenit cel mai selecţionat jucător din istorie. Hagi rămâne însă golgeterul all-time în selecţionata „tricoloră”, cu 35 de goluri. La finele anului 1999, a fost desemnat fotbalistul român al secolului. „Regele” s-a retras după Campionatul European din 2000.

Asadar, doresc si eu sa urez  asatzi , “La multi ani” celui considerat de multi a fi cel mai mare jucator roman de fotbal din toate timpurile.

Popularity: 8% [?]

De cateva zile, urmarim cu totii Campionatul Mondial de Hanbal, mai ales ca dupa mult timp echipa noastra nationala s-a calificat la aceasta importanta competitie. Personal, desi echipa noastra a debutat cu o infrangere, urmaresc cu mare placere aceasta competitie, pentru ca handbalul este sportul cel mai aproape de sufletul meu.

Ani de zile am activat la Steaua, clubul meu de suflet, iar cele mai placute amintiri, le am din acel spatiu magic numit  Ghencea.

Si acum, de cate ori am posibilitatea, practic acest sport si sunt foarte incantat ca in ultima perioada am reusit sa ajung din ce in ce mai des la sala.

Cred sincer in binefacerile pe care le poate aduce sportul pentru tineri, atat din punct de vedere fizic dar si din punct de vedere al creionarii caraterului.

Asadar, invit cat mai multi copii si tineri sa urmareasca meciurile de la aceasta competitie deosebita si poate vor fi atrasi de practicarea handbalului.

Popularity: 14% [?]

Aseara, am aflat cu bucurie vestea cea mare pentru noi stelistii: Marius Lacatus va fi din nou antrenorul Stelei.

Un nou mandat, o noua provocare sper din tot sufletul, sa fie si noi bucurii pentrru noi suporterii alaturi de Marius.

Asadar, mult succes Marius!

Popularity: 13% [?]

Am aflat cu totii despre problemele de sanatate ale lui Marius Lacatus. Simbolul nostru, sufletul Stelei este in suferinta.

Ajuns in seara zilei de duminica la spital, diagnosticul initial al medicilor in cazul lui  Marius, a fost angina pectorala, o forma de debut a cardiopatiei ischemice. Exista insa surse din cadrul spitalului care sustin ca este posibil chiar ca simbolul Stelei sa fi suferit un preinfarct.

Altfel spus, inima ros albastra a “Fiarei ” sufera. Plecat de langa echipa pe care o iubeste enorm Marius sufera.

Astazi, Steaua este la Munchen acolo unde va juca un meci deosebit de important cu Bayern. Din pacate, in ultima vreme Steaua nu  trece prin cele mai bune momente, iar Marius nu putea ramane impasibil la aceasta situatie. Speram diseara intr-un rezultat bun, un rezultat care cu siguranta ar face inima ros albastra a lui Marius sa bata asa cum trebuie.

Citeste tot articolul »

Popularity: 8% [?]

Meci mare meci astazi. Steaua merge astazi in fieful uneia dintre echipele cele mai merituoase din campionatul nostru. La Craiova. Imi aducaminte cu mare placere de marea echipa a Baniei care a avut atatea si atatea rezultate excelente in cupele europene, fiins dupa parerea mea un fel de deschizatoare de drumuri pentru celelalte echipe romanesti in Europa.

De asemenea, imi face placere amintirea meciurilor “incinse ” dintre Steaua si Craiova. Astazi, avem posibilitatea de a vedea iarasi un astfel de meci. Cu onoarea si moralul stirbite, Steaua merge in Banie cu gandul de a invinge si de a obtine prima victorie dupa 11 meciuri.

Citeste tot articolul »

Popularity: 9% [?]

In urma insemnarilor mele de ieri, am fost contactat de numeroase persoane, prieteni, cunostinte dar si oameni pe care nu i-am cunoscut niciodata . Toti mi-au cerut sa incercam sa ne organizam in vederea derularii demersurilor legate de problema botezarii stadionului Stelei cu numele lui Marius Lacatus.

Personal doresc sa sustin aceasta initiativa si doresc sa ma implic activ in acest proiect.

In acest sens, cred ca este important sa existe cat mai multi stelisti alaturi de noi in acest demers. Exista deja o petitie online pe care va invit sa o semnati pentru a da greutate demersului nostru.

Personal am facut sport de mic copil la Steaua, pot spune ca am crescut in Ghencea, iar numele lui Marius Lacatus  este cel care, din punctul meu de vedere, este cel mai potrivit pentru stadionul nostru.

Asadar, va astept alaturi de noi in acest demers.

Popularity: 6% [?]

Zilele trecute am fost am vorbit cu o serie de prieteni de ai mei din galleria Stelei si mi-au spus despre ideea lor dar si a multor altor suporteri stelisti, de a redenumi stadionul echipei noastre – “Marius Lacatus”.

Va spun sincer ca ideea mi-a placut placut extrem de mult.

Marius Lacatus poate fi caracterizat sec, in cifre cam asa : 21 de trofee, peste 400 de meciuri si peste 100 de goluri in tricoul ros-albastru. Dincolo de aceste date statistice ramane omul Marius Lacatus. El reprezinta pentru noi stelistii mult mai mult decat aceste cifre. El este parte a spiritului si a esentei de a fi a Stelei.

Ne-am obisnuit prea mult sa ne cinstim semenii doar dupa ce nu mai sunt.

Ce de emisiuni la tv sau radio au fost realizate in memoriam Laura Stoica, Dan Spataru, Stefan Iordache, etc. !

De ce sa nu cinstim oamenii care si-au dedicate o buna parte din cariera si viata lor sa ne aduca noua bucurii?

Asadar, sustin cu toata taria, redenumirea stadionului Stelei – „Marius Lacatus”.

Fara a reduce cu ceva din meritele altor nume mari din Ghencea, cred ca nimeni nu ar fi suparat daca am merge la anul sa vedem Steaua in Liga Campionilor jucand pe arena “Marius Lacatus”.

Va astept alaturi de noi, pe toti cei care considerati ca este o idee buna si impreuna sa incercam sa redenumim stadionul.

Popularity: 13% [?]

Am asistam alaturi de intreaga suflare stelista la ultimele evenimente de la clubul pe care il iubim atata de mult. Au fost doua saptamani mai mult decat urate, in echipa noastra ne-a adus destul de multe deziluzii.

La finalul acestei perioade tragem linie si vedem cu ce ramanem sau ce am realizat : putin , extraoidinar de putin.

Mai grav insa, este faptul ca ne-am pierdut un crampei de speranta. Acel “Lacatus, Lacatus” pe care il strigam tot stadionul in momentele grele ale echipei, acum nu mai are aceeasi rezonanta. Il strigam ca o speranta de mai bine pentru echipa dar si ca o amenintare pentru adversari. Acum, simt ca nu mai este acelasi lucru. Exact asta am simtit in repriza a doua a meciului cu Lyon, atunci cand parca Am simtit cu totii ce deznodamant vor avea zilele urmatoare pentru idolul nostru.

Acum stim: Marius nu mai este antrenor la Steaua. El a ramas insa, in sufletele noastre pentru ca  suporterii stelisti i-au oferit „un contract pe viata” .

Te iubim Marius si te asteptam inapoi, in alte vremuri, in alte conditii cand ne vei putea demonstra ca rauvoitorii s-au inselat in privinta  ta.

Pentru moment, noua stelistilor nu ne mai ramane decat sa speram. Astazi, in „coltul sahistilor” din Parcul Drumul Taberei, parerile erau impartite in privinta sanselor de reusita a lui Dorinel la Steaua. De data asta, cartierul nu e foarte convins.. Locul in care „se face lotul Stelei” parea destul de sumbru.

Cu toate acestea, asa cum stim speranta moare ultima iar noi, stelistii speram ca echipa sa isi revina. Apropo. Vine meciul cu Dinamo. Ce moment mai bun pentru revenire ar fi? Care ar fi cel mai frumos debut pentru Dorinel ca principal la Steaua? Victorie cu Dinamo. Acest gand deja ne incolteste in minte iar sufletul tresare. Intreaga suflare stelista fibreaza. Asadar: hai Steauam si succes Dorinele!!!

Popularity: 6% [?]

Sambata dupa amiaza, la mine in Drumul Taberei, toata lumea era conectata la atmosfera meciului. Cu mic cu mare, tanar sau batran, femei sau barbati , peste tot oamenii discutau numai de meciul echipei nationale. Si eu , ca si multi alti romani, asteptam cu nerabdare meciul.

Asa cum se intampla de fiecare data, cei 22 de milioane de selectioneri si-au facut datoria. Fiecare dintre noi creionam o formula de echipa, pregateam cu asiduitate partida si ne imaginam tot felul de scheme pentru a bloca pe unul sau altul dintre francezi.

Iata ca a sosit si ora meciului. Cartierul a vibrat puternic la golurile baietilor nostri, iar eu alaturi de prietenii mei ne faceam deja planuri pentru sarbatoarea din Piata Universitatii. Pret de jumatate de ora am avut iarasi sentimentul acela de mandrie nationala si in acelasi timp de forta. Se putea. Echipa juca, baietii se descurcau bine. A venit insa finalul primei reprize si apoi chinuitoarea repriza secunda.

Dupa meci am ramas sa ma gandesc un pic la ce se intamplase. Aveam senzatia ca la inceputul meciului ma uitasem la alt meci, gresisem canalul, sau ceva asemanator, pentru ca apoi sa iau telecomanda si sa indrept eroarea facuta.

Revenisem de fapt la stadiul in care echipa noastra este in ultima perioada.

Atunci nu ai cum sa nu te intrebi. Ce se intampla? Prima parte ne-a dovedit ca se poate. Stim sa jucam si putem sa o faceam chiar foarte bine. Apoi?  Nu stiu.

Judecand dupa rezultat, n-a fost chiar rau, un egal cu vicecampioana lumii. Dar cu toate astea, totusi….am condus cu 2- 0, la noi acasa…..

Nu sunt si nu voi putea fi niciodata de acord cu cei care dupa meci, erau foarte multumiti pentru rezultat si sustineau cu tarie”Cine suntem noi, sa ne punem problema sa batem Franta? E foarte bine…. ”  

Suntem Romania, suntem o tara cu doua echipe in Liga Campionilor, iar daca vom continua sa gandim asa, vom avea in continuare momente amare,  ca cele traite sambata seara..

Popularity: 5% [?]

Luni, 29 septembrie, Bucuresti.

Toata suflarea fotbalistica din Romania este in fierbere. E saptamana de cupe europene. Pentru prima oara in istorie avem doua echipe in Liga Campionilor si nu mai putin de cinci in Cupa UEFA. Atmosfera este incinsa, mai ales dupa rezultatele “granzilor bucuresteni ” din Cupa UEFA, dar si dupa „faptele de eroism” ale suporterilor dinamovisti din Olanda.

Declaratiile curg, din partea jucatorilor, suporterilor, dar si conducatorilor. Discursurile  acestora le stim:  “vom face,…. ne vom califica, ….in tur a fost un accident…investitii,…echipa…arbitri…etc.”.

Si au venit meciurile. Marti si miercuri a fost dusul cald. Echipele noastre din „Liga”, au aratat ca Europa trebuie sa tina cont si de noi. Desi stelist, inversunat, nu pot sa nu recunosc meritele Clujului.

In zilele de „Liga”, am avut cu totii senzatia ca am ajuns unde trebuia. Am simtit ca seriozitatatea celor doua cluburi  s-a vazut si pe teren. Steaua, ca intotdeuna, nu ne-a dezamagit, a jucat bine si a adus puncte asa cum o face de ani buni.

Din pacate, a venit si ziua de ieri, zi a carei cuvant de ordine a fost ZERO. Asta au fost cele cinci competitoare ale noastre in „UEFA”.

Declaratiile conducatorilor, scandalurile permanente, schimbarile de antrenori, nu stiu ce exact, …ne-au adus aici.

Dincolo de rezultate si de tristetea provocata de acestea, ramane un gust amar.

În ultimile saptamani, intreaga mass-media, dar si toata suflarea fotbalistica a stat cu ochii pe decizia UEFA in cazul suporterilor dinamovisti. Dinamo a scapat, doar cu un ultim avertisment, iar suporterii au promis ca vor fi cuminti. Dupa meciul de aseara insa, lucrurile nu au stat chiar asa. Mai mult, la cativa kilometri distanta, in Giulesti, rapidistii au dat o adevarata „reprezentatie”, atacand oficialii rapidisti si nu numai.   

Inteleg supararea de suporter, inteleg frustrarea, dar nu inteleg sub nici o forma aceste fapte de huliganism. Ne mandrim ca am speriat Europa cu sapte echipe in cupele europene, ne mandrim ca vin in Romania mari echipe ale continentului, iar apoi dam cu piciorul la tot ce am realizat in ani multi de munca.

Unde mai este bucuria jocului? Unde mai este bucuria spectacolului? Unde este este fair-play –ul?

M-a impresionat profund gestul jucatorilor Fiorentinei la finalul meciului de marti, cand dupa 90 de minute istovitoare, asezati pe doua randuri, au salutat componentii echipei noastre, intr-o incununare a ceea ce numim „fair- play”.

Frumos cuvant, cu semnificatii multiple si complexe. Apropo. Cand eram copil, in salile de sport din Bucuresti dar si pe stadioane erau reclame care indemnau la fair-play. Dumneavoastra ati mai vazut asa ceva pe stadioanele noastre in ultimii ani?

Popularity: 5% [?]