Viziunea Uniunii Social Liberale asupra mediului cuprinde si un capitol referitor la dezvoltarea durabila a oraselor . Cred ca aceasta tema este una extrem de importanta iar punerea ei in practica, mai ales in cazul Bucurestiului ,ar insemna un important  pas inainte in ceea ce priveste un mediu si o viata mai buna pentru oameni.
Iata cele cateva elemente care in viziunea noastra ar sta la baza dezvoltarii durabile a oraselor:
• O lege a zonei metropolitane, care sa permită dezvoltarea oraşelor în periurban;
• Prezervarea şi creşterea suprafeţei spaţiilor verzi pentru atingerea obiectivului de 26 mp/locuitor;
• Creşterea eficienţei energetice (atât a clădirilor cât şi a unităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban);
• Promovarea agriculturii periurbane;
• Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe formate din spaţii împădurite şi luciu de apă;
• Finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi pulberi;
• Creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor de transport „verzi”;
• Planificarea amenajării urbane şi introducerea în Regulamentul de urbanism a principiilor respectului faţă de mediu.

Popularity: 1% [?]

În Europa de azi, conceptul de bază pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economică şi socială a dezvoltării. Acesta se traduce, în conţinutul strategiilor de amenajare a teritoriului, într-un principiu fundamental, şi anume dezvoltarea economică şi socială trebuie să se bazeze pe o structură teritorială echilibrată. Aceasta este condiţia unei dezvoltări dezirabile, în care să se asigure echilibrul între eficienţă economică şi armonia socială. Din această perspectivă, se consideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate economică şi politică, transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu naţional şi, implicit, internaţional.
În România localităţile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. De aceea, în prezent, asistăm la un peisaj foarte eterogen al localităţilor din punct de vedere al dezvoltării acestora.
Pentru a ajunge la o prosperitate acceptabilă pentru toţi cetăţenii ţării şi pentru realizarea unui climat social stabil la nivelul întregii ţări este necesară reducerea disparităţilor şi armonizarea economică şi socială a tuturor localităţilor şi a tuturor judeţelor României. În acest scop Parlamentul şi Guvernul trebuie să corecteze legislaţia şi să îmbunătăţească mijloacele de aplicare a acesteia printr-un Program naţional care ar crea condiţiile pentru realizarea unor centre de dezvoltare locală  construit astfel încât să urmărească următoarele obiective :
1. Creşterea capacitãţilor localităţilor de a-şi susţine propriul proces de dezvoltare;
2. Ridicarea calităţii vieţii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice;
3. Dezvoltarea echilibrată între localităţile din cadrul judeţului, dintre diferite judeţe, dintre mediul urban şi rural,  dintre zone centrale şi periferice;
4. Asigurarea unor şanse egale pentru accesul de informare, cercetare şi dezvoltare tehnologicã, educaţie şi formare continuã a populaţiei, în toată zona ;
5. Stimularea cooperãrii  intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei;
6. Promovarea unei dezvoltãri spaţiale  armonioasã şi a reţelei de localitãţi;
7. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localităţi în cadrul judeţului, dintre diferite judeţe, dintre mediul urban şi rural, dintre zone centrale şi periferice;
8. Revitalizarea zonelor defavorizate promovarea unor politici adaptate unor particularitãţi zonale;
9. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apariţiei unor zone problemã;

10. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de piaţã în toate regiunile ţãrii, în vederea creşterii competitivitãţii şi a performanţelor economice permanente;
11. Stimularea cooperãrii interregionale interne şi internaţionale care contribuie la progresul economic şi social.

Mijloacele prin care Programul naţional pentru realizarea unor centre de dezvoltare locală  ar putea realiza obiectivele definite anterior ar fi :

1. Voinţa necesară acceptării aplicării unor principii aparţinând spaţiului european :
a) Principiul egalităţii şanselor a tuturor cetăţenilor;
b) Principiul de bază pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale rămâne solidaritatea şi coeziunea economică şi socială;
c) Principiile democraţiei şi al descentralizării puterii;
d) Principiul autonomiei locale şi al subsidiarităţii;
e) Principiul dezvoltării armonioase pe întreg teritoriul ţării.

2. Utilizarea fondurilor de finanţare corespunzătoare programelor naţionale şi internaţionale:
a) Transparenţă în gestionarea programelor naţionale şi internaţionale privind finanţarea autorităţilor publice locale;
b) Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale de a accesa fonduri de finanţare;
c) Sprijinirea autorităţilor publice locale pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare din Fondurile Structurale prin programe guvernamentale.

3. Realizarea unei puternice infrastructuri instituţionale care să cuprindă:
a) Trezorerie;
b) Spital teritorial;
c) Unităţi de învăţământ liceal şi post liceal;
d) Judecătorie şi Parchet;
e) Poliţie cu un grad ridicat de competenţe;
f) Oficiu prefectural;
g) Agenţie pentru evidenţă, formare, recrutare şi plasare a forţei de muncă;
h) Agenţie pe plăţi pentru intervenţii în agricultură;
i) Agenţie pentru valorificarea resurselor şi a oportunităţilor în afaceri;
j) Reprezentanţe ale serviciilor deconcentrate ( Direcţia de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Oficiu de Cadastru, Consultanţă Agricolă, Agenţia de plăţi pentru agricultură;
k) Reprezentanţe ale unor instituţii descentralizate;
l) Reprezentanţe ale serviciilor organizate de Consiliul Judeţean ş.a.

4. Realizarea unei puternice infrastructuri locale corespunzătoare :
a)  Imobile pentru instituţiile menţionare la punctul 1) ;
b)  Drumuri interioare;
c)  Reţea de alimentare cu apă;
d)  Sistem de canalizare;
e)  Staţii de epurare;
f)  Reţele pentru telefonie fixă şi GSM ş.a.

5. Realizarea unei puternice infrastructuri intercomunitare :
a) Drumuri de legătură între localităţi;
b)  Staţii de depozitare şi prelucrare a gunoiului;
c)  Serviciu pentru evidenţa informatizată a persoanei;
d)  Formaţiune permanentă de pompieri;
e)  Servicii organizate de Consiliul Judeţean

Popularity: 6% [?]

Din pacate, datele statistice arata clar un decalaj enorm al Romaniei fata de restul statelor din Uniunea in materia managementului gunoaielor.
In timp ce se vorbeste despre energie obtinuta din prelucrarea desurilor si alte asemenea “fantezii” care în Europa sunt lucruri banale, 99% din gunoaiele produse de români sfâr?esc la groapa de gunoi.
În total, e vorba de 382 kg/persoană/an. Doar bulgarii ne întrec ?i reu?esc să îngroape tot. Media europeana  este pu?in peste 40%, iar în Germania, ponderea gunoaielor aruncate la groapa coboară spre 1%.
Diferen?ialul România-UE este major, ceea ce înseamnă că  avem foarte mult de lucru in acest sens, mai ales in conditiile in care, UE ofera fonduri masive pentru acest domeniu.
Iata care sunt alternativele  europene pentru groapa de gunoi:
1. Reciclare. Varianta de bază, care presupune colectarea separată a de?eurilor ?i reprocesarea.
2. Compostare. Biodegradarea accelerată a de?eurilor organice ?i refolosirea lor ca îngră?âminte agricole.
3. Incinerare. Arderea de?eurilor sau a biogazului extras din ele pentru ob?inerea de energie electrică ?i termică.

Iata si un clasament al “civilizatiei”, care exprima foarte clar situatia in care suntem:

Popularity: 7% [?]

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale,  România a atins o nouă performanţă negativă: are cele mai proaste drumuri, cele mai puţine autostrăzi şi cel mai mare preţ pentru un kilometru de drum construit, Proiectele de infrastructură riscă să intre în blocaj din cauza lipsei fondurilor.
Raportul  statul român plăteşte pentru autostrăzi cu mult peste media europeană. La noi în ţară, un kilometru de autostradă a ajuns să coste nu mai puţin de 80 de milioane de euro, pe tronsonul Comarnic-Braşov. Autorităţile invocă relieful dificil, dar in Franţa, în acelaşi mediu, un kilometru costă 18 milioane, în Germania 19 milioane, iar în Grecia preţul coboară la zece milioane de euro.Autostrada Soarelui, cu cele două tronsoane, Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, care măsoară 50 de kilometri, costă 400 de milioane de euro. Statul român dă 30% din bani, iar restul vin de la Banca Europeană de Investiţii şi Dezvoltare. Proiectul ar trebui să fie gata în 2011. Tot în 2011 ar trebui finalizată şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa, cu o lungime de 22 de kilometri. Valoarea lucrărilor se ridică la 142 de milioane de euro. 54% vin de la BERD, iar 46% de la Guvern.
Iata ca ceea ce stiam cu totii si vedem cu ochiu liber de fiecare data cand ne deplasam, a devenit oficial “România are cele mai proaste şi mai scumpe drumuri din Europa”.

Popularity: 7% [?]

O echipă de experţi de mediu de la Universităţile Yale şi Columbia au dat publicitatii un studiu denumit 2010 Environmental Performance Index (EPI).
EPI clasifică performanţele ecologice înregistrate de 163 de ţări în funcţie de 25 de parametri printre care se numără: bunăstarea mediului, calitatea aerului, managementul resurselor acvatice, biodoversitate, habitat, păduri, fond piscicol, agricultură şi schimbări climatice.
Cu un scor de 67 de puncte dintr-un total de 100, România se află în prima parte a clasamentului. Punctele forte ale ţării noastre sunt, surprinzător, pădurile, unde înregistrăm un punctaj maxim (100 de puncte). EPI a luat în calcul atât împăduririle, cât şi suprafaţa acoperită de păduri. Şi la rezervele piscicole stăm curios de bine, în ochii cercetătorilor de la Yale şi Columbia: 94 de puncte, calculate în funcţie de un index trofic marin şi de intensitatea pescuitului abuziv.
Agricultura românească este şi ea pe val, spune EPI: 87 de puncte, luate pentru pesticide folosite cu măsură, existenţa unor sisteme de irigaţii şi ajutoare substanţiale destinate acestui domeniu.
Cel mai rău stăm la impactul poluării aerului asupra ecosistemului (46 de puncte) şi la schimbările climatice (50 de puncte).
Alături de Islanda, Costa Rica, Suedia şi Norvegia ocupă şi ele locuri fruntaşe în viziunea EPI. La coada clasamentului se află Togo, Angola, Mauritania, Republica Central Africană şi Sierra Leone. SUA ocupă poziţia 61, Marea Britanie, Germania şi Japonia sunt mai atente la ecologie (locul 14, 17 respectiv 20). Giganţi în curs de industrializare precum China sau India se află, în schimb, la coada clasamentului: locurile 121 şi 123.

Popularity: 7% [?]

Am vorbit de nenumarate ori despre siguranta cetateanului si am aratat complexitatea acestui concept prin prisma diferitelor sale implicatii.
Sambata seara institutele de seismologie au inregistrat un cutremur, care din punct de vedere al specialistilor a fost catalogat ca „normal”.
Televiziunile au relatat pe larg evenimentul invitand la discutii diferiti responsabili in domeniu, care au folosit in nenumarate randuri cuvantul „normal”.
Ei bine, tocmai acest cuvant „normal”, personal m-a uimit. Mie nu mi s-a parut deloc normal .
Nu mi s-a parut normal ce vecinii mei din Drumul Taberei, sa iasa in fata blocului si sa ramana acolo ore bune dupa finalul cutremurului, retraind cu ochii mintii  imaginile dezastrului din 1977.
Nu mi s-a parut normal ca sambata seara aproape 40 de minute toate retelele telefonice sa fie blocate.
Nu mi s-a parut normal ca numarul de urgenta 112 sa fie inutilizabil o buna perioada de timp.
In aceste conditii stau si ma intreb, unde este normalitatea in toata aceasta situatie?
Daca cercetatorii institutelor de specialitate fac tot felul de eforturi in incercarea de a deslusi fenomenul in sine si  de a pune la dispozitia autoritatilor publice tot felul de informatii de natura a restrange eventualele pagube umane si materiale care s-ar putea produce in aceste cazuri, ma intreb ce face administratia ?
Am aflat sambata seara cu stupoare ca vestitul sistem de oprire automata a alimentarii cu gaze in astfel de situatii nu este functional, pentru ca sistemul pur si simplu nu a fost  implementat.
Poate ca in urmatoarea perioada autoritatile ar trebui sa imagineze si sa aplice o serie de programe de informare publica care sa defineasca un comportament al cetateanului in astfel de situatii. Mai mult, consider ca aceasta instruire a populatiei ar trebui facuta de la o varsta cat mai frageda, pentru a evita catastrofe determinate de lipsa de informare a cetatenilor in astfel de cazuri sau chiar de panica.

Popularity: 11% [?]

O mai veche ideea a mea  a revenit in actualitate zilele acestea.

Proiectul Partidului National Liberal,  „Metrou in Drumul Taberei ”, sustinut si de candidatii nostri in campania de la alegerile locale si parlamentare din 2008, a fost dezbatut aprig in ultimul timp.

Desi demarat in forta de Guvernul Tariceanu, actualii guvernanti au gasit de cuviinta sa treaca acest proiect pe linie moarta. Acest fapt este evidentiat de proiectul bugetului de stat pe anul 2009, sumele destinate dezvoltarii metroului bucurestean in cartierul Drumul Taberei, fiind infime pentru aceasta investitie majora in Sectorul 6.

Consecventi sustinerii acestui proiect, PNL a initiat si sustinut in Parlament o serie de amendamente la bugetul de stat, prin care solicitam suplimentarea sumelor necesare acestui proiect, sume fara de care investitia ar ramane in stadiu de proiect. 

Din pacate, parlamentarii PSD si PDL, inclusiv cei care au candidat in colegiile din Sectorul 6 si care au sustinut cu inversunare in campanie acest proiect, au votat impotriva amendamentelor nostre.

Imi exprim regretul pentru aceasta atitudine, mai ales ca ea a avut un substrat pur politic, dar care nu a tinut cont sub nici o forma de interesele cetatenilor  din Sectorul 6.

Personal, alaturi de colegii liberali, consilieri locali sau generali si parlamentari, vom folosi toate mijloacele pe care opozitia democratica ni le ofera pentru a sustine acest proiect al metroului Drumul Taberei, pana la capat .

Popularity: 9% [?]

In ultima vreme tot mai multe persoane, la audiente sau la intalnirile pe care le am, imi vorbesc despre un aspect ingrijorator manifestat in domeniul sa ii spun …serviciilor. Ma refer aici la numeroasele cazuri in care diferiti comercianti mai mari sau mai mici care pe diferite cai pacalesc consumatorii.

Am aflat in ultima perioada foarte multe cazuri de persoane care au platit pe un produs la casa  mai mult decat pretul afisat la raft, despre aparate electronice falsificate etc…

Se pare ca ne confruntam si cu noutati in materie. Multe persoane mi-au reclamat faptul ca desi la achizitionarea unui produs au primit un certificat de garantie, termenii si conditiile acestuia nu sunt respectate. Astfel, oamenii au incercat sa sune la numerele de telefon ale centrelor de acordare a garantiei si au aflat cu stupoare ca numerele respective nu erau alocate. In alte cazuri oamenii sunt programati pentru a merge cu obiectele la reparatii dupa perioade foarte mari de timp, uneori chiar depasindu-se perioada de acordare a garantiei. Mai mult, au fost descoperite foarte multe produse falsificate desi etichetele lor indicau un produs original.

In aceste conditii consider ca absolut necesare introducerea unor masuri de ordin legislativ, prin care sa fie drastic marite sanctiunile pentru acei agenti comerciali care nu respecta regulile comerciale minime.

Astfel, as dori sa promovez in Parlament un act normativ prin care sa apar atat consumatorii impotriva unor astfel de ingerinte dar si comerciantii care inteleg sa isi desfasoare activitatea in conditii de legalitate.

Popularity: 34% [?]

Astazi as dori sa abordez iarasi, subiectul sigurantei publice, mai ales in contextul in care zilele trecute a fost dat publicitatii un studiu realizat de EUROSTAT. Potrivit acestuia, Bucureştiul se află pe locul cinci în clasamentul celor mai nesigure oraşe din Europa. Acelasi studiu arata ca, unul din trei bucureşteni susţine că se simte foarte rar în siguranţă sau mai degrabă niciodată. Dacă în urmă cu câţiva ani, capitala României era una din exemplele pozitive alături de Amsterdam şi Londra, Bucureştiul dă acum o luptă strânsă pentru primele locuri în topul nesiguranţei, cu Sofia şi Atena.

Iata asadar, ca problema sigurantei este una extrem de reala pentru bucuresteni si iata ca acum sistatisticile oficiale recunosc un aspect pe care locuitorii acestui oras il resimt in fiecare zi.

Pentru ca eu cred ca aceasta problema a sigurantei este una extrem de importanta, in zilele care urmeaza voi incerca sa vorbesc mai mult, si poate mai documentat despre aceasta problema.

Popularity: 5% [?]

Astazi este Ziua Armatei, zi specială pentru toţi militarii români. Este, deja, o traditie incetatenita de multa vreme ca fiecare armata sa aiba o sarbatoare a sa, recunoscuta si respectata de toti cetatenii tarii in slujba careia se afla.  Fiecare zi a unei armate reprezinta, astfel, un moment important, impregnat de simbolismul si semnificatiile proprii doar acestei institutii, cu un rol deosebit de important intre structurile fundamentale ale oricarui stat modern.

La noi, la romani, in fiecare an, la 25 octombrie, se sarbatoreste Ziua Armatei.

Ce semnifica insa aceasta mare sarbatoare pentru Armatei Romane?

25 octombrie 1944 este, asa cum am invatat ani la rand la orele de istorie, ziua in care a fost eliberata in 1944 “ultima palma de pamant romanesc de sub ocupatia hitlerista” (desi Basarabia reintrase inca din vara sub ocupatie sovietica) .

Putina lume stie insa un alt amanunt determinant de altfel pentru istoria ulterioara a zilei. 25 octombrie  care este si  ziua de nastere a suveranului Romaniei, Regele Mihai I. Este usor de imaginat ca desfasurarea operatiilor militare ar fi permis ca momentul eliberarii complete a teritoriului sa survina fie pe 24 sau pe 26 octombrie, dar militarii armatei regale au considerat oportun acest gest de deferenta fata de cel ce jucase un rol determinant in actul de la 23 August de intoarcere a armelor impotriva Germaniei. In fond, ei depusesera juramantul fata de “Neam, tara si Tron”.

Asadar iata substratul alegerii acestei zile, drept ziua in care sarbatorim armata noastra, are la baza o semnificatie destul de reprezentativa pentru ceea ce inseamna si inseamna si azi  armata  si militarii nostri.

Dincolo de toate acestea, urez tuturor militarilor romani, la multi ani si felicitari cu ocazia acestei zile.  

Popularity: 7% [?]