Avand in vedere actuala situatie economica a tarii cred ca Romania are nevoie de masuri economice energice pentru reluarea cresterii economice. Desi a inceput campania electorala observ cu mahnire faptul ca tema iesirii din criza economica lipseste cu desavarsire din agenda electorala. Mai mult, unii au spus clar ca nu si-au propus sa scoata tara din criza. 

Cred ca cea mai buna solutie pentru situatia economica a Romaniei  este reducerea fiscalităţii: mai puţini bani plătiţi la stat, impozite mai mici, mai mulţi bani pentru cei care produc.
  Nici o ţară nu s-a dezvoltat prin impozite. Impozitele mari descurajează investiţiile. Reducerea impozitelor ajută creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
Ca liberal, consider ca masurile anticriză imediate de care România are nevoie pentru relansarea economiei şi încurajarea investiţiilor sunt :
 Reducerea cotei unice
 Reducerea TVA la 15% - va conduce la scăderea preţurilor, importantă mai
ales pentru alimentele de bază
 Eliminarea impozitului forfetar
�
Aparent există impresia că s-ar putea să vină mai puţini bani la buget.  Dar, scăderea impozitelor va avea o serie de consecinţe pozitive pentru economie:
 În primul rând va stimula investiţiile şi va crea locuri de muncă, ceea ce înseamnă mai multe firme care contribuie la bugetul de stat, mai mulţi angajaţi care contribuie la bugetul de stat, mai puţini şomeri plătiţi de la stat
  În al doilea rând va scoate la suprafaţă o parte din economia subterană. Mai mulţi contribuabili vor alege să-şi plătească impozitele la stat, dacă nivelul acestora este redus, decât în condiţiile unor impozite împovărătoare.
Pe termen lung, va creşte gradul de colectare şi vor veni mai mulţi bani la bugetul de stat.
  Masurile de mai sus nu reprezinta nimic nou, ele fac parte dintr-o  viziune la împărtăşită şi la nivel european si aplicata de statele membre pentru iesirea din criza. .
Astfel, Cancelarul german Angela Merkel şi noii săi aliaţi liberali prevăd în total reduceri fiscale de 24 de miliarde de euro în favoarea gospodăriilor şi a societăţilor comerciale, pentru următorii patru ani de legislatură. Declaraţia făcută de Germania zilele trecute privind reducerile semnificative de impozite, după ce Italia şi Suedia anunţaseră proiecte similare, confirmă tendinţa din Europa.
Pentru toate acestea, insa este nevoie de un guvern stabil, sustinut de o majoritate parlamentara si care sa aiba capacitatea si curajul de a implementa astfel de masuri.

Interes: 24% [?]

Ieri la Timisoara, Presedintele PNL Crin Antonescu, a lansat “Manifestul bunului-simt”
Manifestul  se refera la lucruri despre care politicienii vorbesc, din pacate, foarte rar sau deloc.

“După douăzeci de ani de la o revolutie politică, România e nemultumită si blocată. Am construit institutii care nu functionează, am adoptat legi care nu se aplică. Între conducători si condusi e o prăpastie. Dar solutia nu mai este o altă revoltă violentă. Ci o revolutie a bunului-simt.
România din afara politicii este o ţară cu oameni corecţi, care respectă legea, au frică de Dumnezeu şi care sunt, la rândul lor, respectaţi de instituţii. În prezent, sistemul din jurul nostru este unul lipsit de bun-simţ. E un sistem căruia nu-i pasă de oameni. Este un sistem care nu mai reacţionează la durere, la sărăcie, la boală, la jigniri, la violenţă si la dispreţ.
Ca preşedinte, vreau să forţez acest sistem, inclusiv prin exemplul propriu, să reacţioneze. Şi să redevină sensibil la problemele oamenilor.

Mesajul meu către oameni este să se implice. Să reziste şi chiar să riposteze. Nesimţirea se extinde în societate cu complicitatea oamenilor normali, a celor corecţi, care stau pe margine pasivi. Eu reacţionez, prin candidatura mea, la nesimţirea din aceşti ani. Sper ca, alături de mine, să vină cât mai mulţi români care s-au săturat de tot ce se întâmplă în jurul lor, în ţara lor.”

Cum construim ROMÂNIA BUNULUI-SIMŢ:
�
1. BUN-SIMŢ ÎNSEAMNĂ SĂ NU-ŢI UIŢI PĂRINŢII.
2. SPUNEŢI NU VIOLENŢEI.
3. NU INCHIDEŢI OCHII LA FURTURI.
4. REFUZAŢI MINCIUNA.
5. NU INSTIGAŢI LA URĂ ŞI LA INTOLERANŢĂ.
6. NU VĂ MAI GRĂBIŢI SĂ VĂ ÎMBOGĂŢIŢI PESTE NOAPTE.
7. HAIDEŢI SĂ NE REZOLVĂM PROBLEMELE CU TRECUTUL.
8. MODELUL CORECT
9. VORBIŢI UNII CU CEILALŢI.
10. AJUTAŢI-I PE CEI DIN JURUL VOSTRU.

Interes: 22% [?]

Astazi este ziua Armatei Romane.
25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.
LA 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Carei, ultima brazda de pamant romanesc aflata sub ocupatia hortista, incununand astfel lupta si jertfa zecilor de mii de combatanti pentru eliberarea Ardealului, lupta inceputa in Carpatii Orientali, chiar in noaptea de 23/24 august 1944. Astfel s-a eliberat intreg teritoriul de 43.492 kmp, ocupat prin Dictatul criminal de la Viena, refacandu-se in partea de Vest adevaratele hotare de stat ale Romaniei.

O zi mai tarziu, la 26 octombrie, Ministrul de razboi, generalul Mihai Racovita, declara: “Romanii, cu mic, cu mare, tresalta la sunetul trambitelor biruitoare. Ardealul a revenit astazi, prin lupta dreapta si jertfa vrednica, la trupul din care a fost rupt“.

Astazi, la 65 de ani de la evenimentul evocat mai sus, Armata Romana, reprezinta in continuare unul dintre cele mai importante elemente ale Statului Roman.
Dincolo de incercarile unora sau altora de aservire politica a institutiei militare, Armata Romana, are nevoie mai mult ca oricand de respect dar si de un tratament corect, tratament care include si o finantare adecvata.

Asadar, La multi ani,  tututor militarilor, astazi, in zi de mare sarbatoare !

Interes: 20% [?]

Crin Antonescu s-a nascut la 21 septembrie 1959 la Tulcea. Mama era invatatoare iar tatal, profesor suplinitor de limba romana. “Dupa obiceiurile vremii, n-a fost lasat sa termine facultatea pentru ca nu avea o origine suficient de sanatoasa. Desi nu provenea dintr-o familie bogata, bunicul meu facuse totusi parte din clasa de mijloc, era finantist, functionar public.”
A copilarit intr-o casa aflata intr-o curte mare unde mai locuiau inca 12 familii. Va locui acolo pana in 1977, cand casele au fost demolate.
In scoala primara si ciclul gimnazial devine foarte atasat de disciplinele umaniste, in special de limba romana. Asa ajunge sa iubeasca Iasiul din povestirile marilor scriitori. “In anul cand terminam scoala generala tata s-a imbolnavit de plamani si a trebuit sa faca tratament undeva langa Iasi. Am reusit sa-l conving sa ma mut si eu aproape de el si sa intru la liceu in orasul viselor mele. Asa am ajuns, la 14 ani, sa stau in gazda si sa ma descurc aproape de unul singur cateva luni. Dupa primul trimestru tata a terminat tratamentul si ne-am dat seama ca e o aventura pe care n-o putem sustine financiar. M-am intors la Tulcea.”
La liceul din orasul natal continua pasiunea pentru literatura si istorie, participa la olimpiade nationale si obtine mai multe premii. “Directorul, el insusi profesor de romana, se mandrea din ce in ce mai mult cu mine, ceea ce mi-a creat un regim privilegiat. Aveam voie sa invat numai la materiile care imi placeau.” In 1978 castiga olimpiada nationala de istorie. “Asta m-a decis sa aleg, in fine, facultatea la care sa dau examen. Pentru ca ma tenta si filologia”. In 1979 intra, al doilea pe lista, la Facultatea de istorie de la Universitatea din Bucuresti.
Incepe sa locuiasca in Caminul 6 martie, in apropierea Operei. Profesorii din primul an il fac sa se ataseze si mai mult de disciplina aleasa. “Eram in anul al doilea cand a murit tata. In 1984 isi cunoaste viitoarea sotie. “A fost o intalnire deosebita si neasteptata, eu nici nu ma gandeam la insuratoare pe vremea aceea.” Dupa casatorie decide sa repete ultimul an de studiu ca sa termine facultatea odata cu sotia. In 1985 devine absolvent, cu o lucrare de diploma despre “Conceptia politica la Dante Aligheri”. Potrivit regulilor vremii e repartizat la o scoala din satul Stioborani, comuna Solesti, in judetul Vaslui.
“Era o scoala foarte mica, cu elevi putini. Norma mea cuprindea teoretic ore de istorie, franceza si sport. De fapt, incercai sa le vorbesti copiilor despre lumea in care traiesc, despre viata. Ca locuiesc intr-o tara numita Romania, ca exista undeva o capitala numita Bucuresti. Pentru ei nu era de imaginat ceva mai mare si mai fascinant ca Iasul. Era absurd sa le tin lectii despre Revolutia franceza. Erau foarte izolati, in sat era un singur televizor, practic nu aveau nicio sansa desi multi dintre ei erau inteligenti. Vedeai asta in ochii lor. Atunci am devenit foarte sensibil la ideea de sansa, la nevoia de a putea oferi unor asemenea copii posibilitatea sa evadeze din universul inchis in care s-au nascut, daca au talente, daca au vointa.”
Un an mai tarziu scoala se inchide din lipsa de elevi si Antonescu devine profesor la Niculitel, la treizeci de kilometri de Tulcea natala. In 1989 termina stagiatura si devine muzeograf la sectia de istorie de la Muzeul Delta Dunarii, din Tulcea.
Dupa revolutie redevine profesor la cel mai important liceu din oras, “Spiru Haret”. Urmareste cu pasiune evolutiile de pe scena politica. Impreuna cu un grup de prieteni scoate « Gazeta de Tulcea », pe care o distribuie gratuit de pe capota unei masini. Participa la manifestatiile de la Bucuresti. “Evenimentele din 28-29 ianuarie m-au decis sa intru in politica. Am vazut atunci peste 200000 de oameni de toate varstele militand pasnic pentru o idee, am vazut si ce inseamna manipularea. Desi simpatizam cu toate partidele istorice am decis sa ma inscriu in PNL si din respect pentru trecutul partidului si pentru ca regaseam acolo multi reprezentanti ai generatiei mele.”
E delegat sa organizeze filiala Tulcea a partidului si devine primul ei presedinte. E cap de lista la alegerile din mai 1990, cand obtine 4,7% din voturi, insuficient ca sa ocupe un loc in parlament. Editeaza din nou “Gazeta de Tulcea” dar dupa cateva numere ziarul se opreste din motive financiare. In 1992 protesteaza impotriva iesirii PNL din Conventia Democratica. “Stelian Tanase e cel care m-a readus in politica activa. El m-a convins sa intru in Partidul Aliantei Civice, recent infiintat, care era membru in CDR. Si tot el, nu stiu cum, i-a convins pe cei de la Bucuresti sa ma puna pe prima pozitie la Tulcea, pe lista Conventiei, la alegerile din 1992. Asa am ajuns deputat.”

Ulterior, militeaza pentru unificarea miscarii liberale si pentru reintegrarea ei in CDR. Ca membru PNL redevine deputat in 1996 iar in 1997 e numit Ministru al Tineretului si Sportului, functie pe care o va detine trei ani. Din aceasta pozitie reuseste sa legifereze renta viagera pentru sportivii de performanta, care exista pana astazi, marirea spectaculoasa a baremurilor de premiere pentru sportivi, genereaza Legea Educatiei Fizice si Sportului si readuce in patrimoniul ministerului o serie de baze sportive importante printre care Sala Polivalenta din Bucuresti. “Pentru toate astea era nevoie de fonduri, am reusit sa obtin cel mai mare procent din PIB acordat pana atunci miscarii sportive. Dar dupa atatia ani, cred ca amintirea cea mai frumoasa a acelei perioade raman cele 11 medalii olimpice de aur obtinute la Sydney.”
In 2000 redevine parlamentar pe listele PNL iar un an mai tarziu i se naste fiica, Irina. In 2005, dupa noi alegeri, devine seful grupului PNL din Camera Deputatilor. In 2009 Congresul PNL il alege presedinte al partidului si candidat al formatiunii la alegerile prezidentiale. In iulie, isi lanseaza programul prezidential intitulat “E in puterea noastra sa schimbam puterea lor”.

Interes: 24% [?]

O altfel de campanie! Crin Antonescu a lansat ieri o acțiune transparentă de strângere de fonduri prin SMS-uri, în vederea campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Este pentru prima dată în România, când un candidat alege această modalitate transparentă de strângere a fondurilor, fapt care poate fi numit „o victorie a transparenței”,

Interes: 20% [?]

Un vot pentru normalitate Astazi Rarlamentul Romaniei a adoptat Declaraţia politică pentru susţinerea lui Klaus Johannis în funcţia de premier. Potrivit Declaraţiei, “Parlamentul îşi afirmă susţinerea pentru desemnarea dlui Klaus Johannis drept candidat pentru funcţia de prim-ministru. Un guvern de specialişti, condus de un premier independent este singura opţiune realistă pentru atingerea celor trei priorităţi imediate ale României: organizarea de alegeri corecte, gestionarea problemelor economice urgente ale ţării şi reclădirea încrederii între guvern şi partenerii săi instituţionali”. Totoodata documentul arata ca Parlamentul “solicită preşedintelui Traian Băsescu retragerea propunerii fără susţinere parlamentară făcută pentru funcţia de premier. Candidatul desemnat, dl Lucian Croitoru e în imposibilitatea de a obţine susţinerea unei majorităţi parlamentare, iar continuarea demersurilor în care este angrenat înseamnă prelungirea crizei politice şi amplificarea costurilor economice şi sociale ale acesteia”.

Consider acest vot unul care exprima o stare de normalitate pe sena politica romaneasca atat de bulversata in ultima perioada. Spun asta avand in vedere principiul democratiei potrivit caruia majoritateadecide, principiu pe care PNL l-a respectat mereu, indiferent daca a era in opozitie sau pe bancile guvernamentale.

Interes: 17% [?]