Implementarea unui sistem de contribuţii sociale nediferentiat intre salariaţi si persoanele fizice autorizate (Pt’A si PFI), asa cum este preconizat de catre Guvernul BOC 5, precum si de anumiţi lideri de opinie, va avea ca efect descurajarea spiritului antreprenorial.
Liber profesionismul este asociat indisolubil societăţii modeme, tendinţa in SUA si in Europa este, cel puţin dupa cum arata acest studiu, preferinţa pentru activitate independenta; pentru antreprenoriat, pentru expertiza si valoare adăugata adusa de specialişti independenţi care prefera sa fie leali propriilor lor competente si nu unor angajatori; preferinţa pentru mobilitate si autonomie.
Cea 45% dintre europeni prefera sa tîe liber profesionişti (self-cmployed) – prin comparaţie cu 61% in SUA si ca aceasta diferenţa se doreşte a fi micşorată in viitor prin implementarea unor politici specifice.
Consiliului Parlamentului European prin Comunicarea Comisiei sale “Think smoli first” (Bruxelles 2008) vorbeşte despre necesitatea dezvoltării spiritului antreprenorial in Comunitatea Europeana si defineşte un set de 10 principii care servesc drept îndrumar de implementare a politicilor la nivel de stat membru.
Statele membre sunt invitate sa susţină si sa stimuleze iniţiativa privata exercitata inclusiv prin intermediul Persoanelor Fizice Autori/ale ( “PFA”) sau Persoanelor Fizice Independente (“PFI”).
In România, guvernul s-a obligat prin Programul sau de Convergenta 2008 – 2011 la dezvoltarea profesiilor liberale si la asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita stimularea dezvoltării spiritului antreprenorial.
Fiscalitatea reprezintă un argument si in ceea ce priveşte alegerea formei de organizare pentru cei care au iniţiative antreprenori ale. Daca in cazul PFA conform Ordonanţei 44/2008 exista si alternativa organizării ca persoana juridica, in cazul profesiilor liberale aceasta alternativa este limitata conform legilor de funcţionare a anumitor profesii liberale (ex. notari, avocaţi, medici etc.)
Argumentele legate de fiscalitate pentru care de multe ori forma dc organizare ca PFA este preferata celei de persoana juridica (PJ) – cel puţin in stadiile incipiente ale afacerii, tin de gradul mai scăzut de prelevare fiscala, cu 20% mai mic la PFA, care insa trebuie coroborat si cu răspunderea patrimoniala nelimitata in cazul PFA.
Acest argument trebuie avut in vedere si in cazul comparaţiei intre sarcina fiscala a unui salariat (care arc un nivel mai marc dc contribuţii sociale) fata de cea a unui PFA, justificabila prin raport cu nivelul riscului asumat de PFA/PFL
Alte argumente in favoarea acestei diferenţieri: -prin comparaţie cu salariaţii, PFI nu beneficiază de concediu de odihna plătit; -in plus, activitatea unui PFI nu poate fi efectuata decât in urma atestării calificării acestuia de către organismele de resort; -de cele mai multe ori, PFI este obligat sa plătească in plus taxe si cotizaţii de afiliere Ia organizaţii profesionale fara dc care nu-si pot desfăşura activitatea.
Se observa, din păcate in România ultimilor ani, un fenomen de “demonizare” a categoriei profesiilor liberale. Aceasta categorie împreuna cu categoria angajaţilor dc nivel managerial reprezintă, in esenţa, categoria specialiştilor, a celor care au atins un nivel ridicat de dezvoltare personala, dar si financiara, bazat exclusiv pe forte si merite proprii, ci sunt asa numiţii “bogaţi cinstiţi”, esenţiali in dezvoltarea tarii.

Impactul pe termen mediu si lung – in cazul concentrării poverii fiscale asupra celor care creează valoare – va rezulta intr-un exod al profesioniştilor. Asta in contextul in care valoarea si retentia capitalului uman este o preocupare atat de importanta in intreaga lume.
Este evident ca un asemenea exod va afecta competitivitatea României in Europa si gradul de convergenta. Lipsa de competitivitate poate condamna România la subdezvoltare pe termen lung.

Studiu comparativ
privind sistemul dc contribuţii sociale pentru persoanele fizice autorizate din România si din alte state membre ale Uniunii Europene

Tabelul nr. 1: Contribuţii de asigurări sociale datorate de persoane fizice autorizate in câteva din tarile CEE

In România se plăteşte cota de 31.3% la suma asigurata. 

Tabelul nr. 2: Contribuţii de asigurări sociale datorate de persoane fizice autorizate in alte tari din Europa

Din analiza acestor date rezulta clar ca, atat in CEE cit si in Europa de Vest, activităţile independente sint impozitate cu cote mici sau contribuitiile sunt plafonate.

Asimilarea veniturilor PFA/PFI cu cele salariate in privinţa contribuţiilor sociale in cazul in care nu va exista o plafonare a acestor contribuţii, va fi perceputa ca un abuz asupra noţiunii de solidaritate si va periclita încrederea acestei categorii de specialişti in contractul sociaL

Contribuţiile dc asigurări sociale in România, neplafonate, ne plasa/a pc primele locuri in CEE in materie de magnitudine a contribuţiei si a costului pentru angajator si pe un loc fruntaş in comparaţie cu alte tari din Europa. Acest fapt este in general perceput ca o “amenda” aplicata muncii iar contribuţia nu se regăseşte in contraprestatia sociala. Cu alte cuvinte beneficiile limitate, prezente si viitoare, primite de cei ce contribuie efectiv, nu isi găsesc justificare in procentul neplafonat de contribuţie. Contribuţiile trebuie plafonate la un nivel rezonabil in asa fel incat sa se atingă atat conceptul de solidaritate sociala, dar si acela de asigurare pentru bătrâneţe.

Facilitarea si susţinerea unui mediu propice pentru iniţiativa antreprenoriala, necesitatea dezvoltării spiritului anireprenorial este o direcţie asumata de către Comunitatea Europeana. România si-a asumat aceasta răspundere nu numai prin preluarea unor masuri pentru profesiile liberale in programul sau de convergenta, dar si prin faptul ca a permis inca de ta incepuful anilor 90 prin creearea unui cadru legislativ pentru diferitele categorii de liber profesionişti, adoptarea de către aceştia a formei de exercitare a profesiei in mod independent. A pune acum semnul egal intre veniturile acestora si cele salariate ar reprezenta practic o incaleare a promisiunilor guvernanţilor si o penalizare a celor care produc valoare si constituie capitalul uman pe care sc bazează dezvoltarea tarii in competiţia cu celelalte tari din CEE.

Popularity: 2% [?]