Am asistam alaturi de intreaga suflare stelista la ultimele evenimente de la clubul pe care il iubim atata de mult. Au fost doua saptamani mai mult decat urate, in echipa noastra ne-a adus destul de multe deziluzii.

La finalul acestei perioade tragem linie si vedem cu ce ramanem sau ce am realizat : putin , extraoidinar de putin.

Mai grav insa, este faptul ca ne-am pierdut un crampei de speranta. Acel “Lacatus, Lacatus” pe care il strigam tot stadionul in momentele grele ale echipei, acum nu mai are aceeasi rezonanta. Il strigam ca o speranta de mai bine pentru echipa dar si ca o amenintare pentru adversari. Acum, simt ca nu mai este acelasi lucru. Exact asta am simtit in repriza a doua a meciului cu Lyon, atunci cand parca Am simtit cu totii ce deznodamant vor avea zilele urmatoare pentru idolul nostru.

Acum stim: Marius nu mai este antrenor la Steaua. El a ramas insa, in sufletele noastre pentru ca  suporterii stelisti i-au oferit „un contract pe viata” .

Te iubim Marius si te asteptam inapoi, in alte vremuri, in alte conditii cand ne vei putea demonstra ca rauvoitorii s-au inselat in privinta  ta.

Pentru moment, noua stelistilor nu ne mai ramane decat sa speram. Astazi, in „coltul sahistilor” din Parcul Drumul Taberei, parerile erau impartite in privinta sanselor de reusita a lui Dorinel la Steaua. De data asta, cartierul nu e foarte convins.. Locul in care „se face lotul Stelei” parea destul de sumbru.

Cu toate acestea, asa cum stim speranta moare ultima iar noi, stelistii speram ca echipa sa isi revina. Apropo. Vine meciul cu Dinamo. Ce moment mai bun pentru revenire ar fi? Care ar fi cel mai frumos debut pentru Dorinel ca principal la Steaua? Victorie cu Dinamo. Acest gand deja ne incolteste in minte iar sufletul tresare. Intreaga suflare stelista fibreaza. Asadar: hai Steauam si succes Dorinele!!!

Interes: 10% [?]