Despre “Legea mamelor”
Oameni 22 Octombrie, 2008Iata ca o deja legea votata in Parlament zilele trecute, a fost deja botezata de reprezentantii mass-media: Legea mamelor.
Sunt bucuros ca proiectul de lege pe care l-am initiat anul trecut a devenit realitate si are calitatea de lege.
Incepand din primavara anului trecut am inceput sa lucrez alaturi de colegii mei la acest proiect de lege, a carui ideea venit in urma unei audiente in care o tanara mamica mi-a explicat pe larg situatia financiara dificila in care se afla, situatie determinata tocmai de faptul ca devenise mamica.
Am fost foarte incantat cand la scurt timp, in Parlament, mai multi colegi au avut aceeasi idee si au depus la randul lor o alta propunere legislativa pe aceeasi tema. Am considerat necesar sa ne unim eforturile si impreuna sa scoatem o lege care sa faca dreptate mamelor. Astazi, “Legea mamelor”, are ca ”parinti” peste 20 de parlamentari din aproape tot spectrul politic
Legea prevede ca femeile care intră în concediu de maternitate pot primi, la alegere, pe o perioadă de doi ani, o indemnizaţie lunară de 600 de lei sau, opţional, 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.
In conditiile in care vorbim in Romania despre un puternic fenomen de imbatranire a populatiei, era normal ca mamele si in special tinerele mame, sa fie incurajate sa isi doreasca sa dea nastere unui copil, fara a suferi repercursiuni majore de ordin financiar.
Interes: 22% [?]
Aboneaza-te la RSS 
Newsletter 
22 Octombrie, 2008 la 7:48 am
Legea anterioara incalca principiul simetriei: femeile plateau drept asigurari un procent din salariu, si primeau, ca indemnizatie, o suma fixa. Evident, este o nedreptate: femeile cu venituri modeste erau incurajate sa nasca, pentru a putea beneficia de indemnizatie, in timp cele cu veniturii medii sau mari, nu. Aeasta nedreptate putea fi indreptata, fie prin plata unei sume fixe, fie prin primirea unei idemnizatii care reprezinta un procent din salariu. Prima varianta ar fi dus la scaderea veniturilor incasate la buget, asa ca s-a ales a doua…
Problema este ca unele femei deja au suferit din cauza reglementarii anterioare, si nu cred ca statul va face nimic pentru asta…
Problema este ca statul fura legitim; platim cu totii 10% din salariu asigurari de sanatate; asta inseamna mai mult decat un salariu/an… e enorm… atunci cand se pune problema beneficiilor, acestea au o limita fixa; daca ai suferit un accident de munca si ai nevoie de o proteza, sau o operatie costisitoare in strainatate, statul nu plateste, indiferent cat de mare a fost contributia ta de-a lungul anilor. daca esti sanatos tun pana la 60 de ani, ai platit 48 de salarii catre sistem (10%/luna x 40 de ani de munca) si deodata ai nevoie de o proteza, afli ca 48 de salarii nu inseamna nimic… le-ai platit degeaba…
aceeasi situatie in cazul pensiilor: nu stiu daca domnii legiuitori stiu ca speranta de viata a unui barbat in romania este de 68 de ani; in contextul in care varsta legala de pensionare e de 65… adica urmeaza sa traim la pensie 3 ani… ma intreb, daca adunam pensiile primite 3 ani si le comparam cu totalul contributiiilor platite de-a lungul a 40 de ani de munca…
in ceea ce ma priveste, intreg sistemul e o mare hotie; nu reusesc sa inteleg de ce nu privatizam sistemul de sanatate, de invatamant, de ce pensiile nu sunt 100% private, de ce ma fortati sa platesc servicii proaste, de care nici macar nu beneficiez.
si va intreb asta in calitate de liberal; dumneavoastra, nu eu….