Zilele acestea, Camera Deputatilor dezbate proiectul legii prin care se majoreaza salariile profesorilor. Problema salarizarii in invatamant face parte dintr-un ansamblu mai complex a ceea ce numin generic - sistemul de invatamant romanesc.

Ne-am mandrit ani la randul cu calitatea acestui sistem. Am avut in permanenta olimpici cu rezultate deosebite pe plan international. Romania a fost cunoscuta ca un „exportator de creiere”, probabil cea mai importanta resursa a acestei tari, fiind resursa umana bine pregatita.

Iata ca in ultimii ani, rezultatele sistemului romanesc de invatamant nu mai sunt aceleasi. Situatia de la examenul de Bacalaureat din ultimii ani reprezinta un puternic motiv de ingrijorare, pentru responsabilii din sistem dar si pentru noi, restul societatii romanesti.  

Dincolo de tarele existente in sistem, mosteniri ale unor metodologii si doctrine invechite sau nu, dincole de reformele realizate in ultimii ani, nu putem sa nu remarcam un aspect deosebit de important: salarizarea dascalilor.

Datorita acestui aspect, multi dascali bine pregatiti si cu experienta, prefera sa se reorienteze catre alte domenii, mai bine remunertate. In acest moment, exista destul de multe posturi ocupate de necalificati si chiar neocupate in scolile noastre.

Majorarea salariilor din invatamant reprezinta nu numai o necesitate pentru aceasta importanta categorie sociala, cea a dascalilor, dar personal o vad ca pe o masura de importanta strategica pentru Romania.

Succesul unui proiect romanesc in Europa, depinde in mare masura de nivelul de pregatire a membrilor societatii romanesti.

Asadar, ma bucur nespus ca performanta economica obtinuta de actualul Guvern a facut posibila adoptarea unei masuri atat de necesare.

Interes: 9% [?]

Zilele sfarsitului de saptamana ne-au adus o mare cantitate de stiri cu caracter politic. Televiziunile noastre de stiri au acordat spatii largi activitatii unor partide politice, la sfarsitul unei saptamani in care votul uninominal a fost salvat de justitia romaneasca care si-a dovedit independenta prin adoptarea unei decizii care mentine in “functie” , acest sistem electoral.

In aceste zile am iesit prin cartier si cu aceasta ocazie am observat cam cum „vad ” bucurestenii mei ce se mai intampla prin politica.

Prin zona Pietei Moghioros, agitatie mare. Nu va ganditi ca se discuta despre un punct sau altul din programul politic prezentat la acel moment pe ecranele televizoarelor de un partid politic. Problema era cu totul alta. Gospodinele, ajutate si de alti membri ai familiei indesau in sacose roadele toamnei, pentru ca vorba aia e „vremea” conservelor si altor rezerve pentru iarna.

Ceva mai incolo, in parc, „sahistii” nu dezbateau decat derby-ul CFR – Steaua de cu o seara inainte si calculau de zor sansele echipei ros-albastre in meciul de la Firenze.

Cu alte cuvinte, politicul nu se afla printre temele cele mai gustate la romani, desi se spune in popor ca” la fotbal si la politica se pricepe tot romanul”.

Politica sfarsitului de saptamana este alta pentru fiecare. De aceea, este esential ca sistemul de vot uninominal, cu bunele si relele sale, sa fie pus in practica. Legatura directa dintre politicianul ales in parlament si acea gospodina care sambata dimineata merge la piata in „Moghioros”, este asigurata numai prin sistemul de vot uninominal.

De aceea, cred ca a venit momentul, ca politica sfarsitului de saptamana si nu numai, sa fie aceeasi pentru toti.

Interes: 28% [?]

Astazi revin la o temacare a mai fost dezbatuta pe acest blog: votul uninominal.

Nu am cum sa nu fac asta, tocmai astazi, cand toata lumea asteapta decizia Curtii de Apel, instanta ce se va pronunţa în cazul votului uninominal.

Greu dom’le, greu cu “ uninominalu’” asta !

Intreaga procedura a adoptarii noului sistem de vot a fost o adevarata epopee, o telenovela cu sute de episoade, la care nici cele mai inraite admiratoare ale genului, nu ar fi mai avut rabdarea necesara de a ramane in fata micului ecran pana la sfarsit.

Iata ca acum “uninominalul ”, un biet minor, avand doar cateva luni, a ajuns de-a busilea, la tribunal.

Acum ca cetatean, stau si ma gandesc la un lucru. Daca voita oamenilor a fost aceea ca vor sistemul de vot uninominal, iar Parlamentul si Guvernul au introdus acest sistem de vot, nu prea vad unde este problema.

Nu sunt jurist si nu stiu daca cei care incearca blocarea noului sistem electoral in justitie au sau nu dreptate. În acelasi timp, vreau sa precizez ca respect si sustin cu toata taria toate institutiile statului de drept in Romania, inclusiv justitia. Cu toate acestea insa, nu pot sa nu ma declar dezamagit de actiunile unora care au inteles sa faca din schimbarea sistemului de vot, o balacareala nationala.

Asadar, cu ochii pe mass-media, asteptam decizia “Coanei Justitica”.

Interes: 26% [?]

Printr-un proiect de lege adoptat ieri de Camera Deputatilor, Parcul Bordei a devenit obiect de utilitate publica.

Intr-un oras in care betoanele, praful si masinile ne otravesc viata, unii responsabili ai administratiei bucurestene au crezut de cuviinta ca terenul aferent Parcului Bordei sa fie utilizat in alt scop decat cel de spatiu verde pentru bucuresteni. Dupa mai multi ani, in care “telenovela” Parcul Bordei a tinut prima pagina a tuturor jurnalelor de stiri, aceasta oaza de verdeata din mijlocul Capitalei, a fost redata bucurestenilor cu scopul sau initial. Iata ca acum, prin legea adoptata ieri in Parlament, situatia juridica a Parcului Bordei a fost transata definitiv.

Salut aceasta decizie a Parlamentului si sunt mandru ca in calitate de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputatilor am pus si eu umarul, prin votul meu, la aceasta reparatie morala pentru ceea ce numim, o viata mai sanatoasa in Bucuresti.

Parcul Bordei a devenit astazi un simbol pentru lupta noastra, a bucurestenilor, pentru protejarea spatiilor verzi din Capitala.

Cred ca exemplul “Bordei” ar trebui adoptat ca model in cazul tuturor spatiilor verzi din Bucuresti. Ma gandesc aici la o zona foarte draga mie si la care tin foarte mult, pentru ca toata copilaria si adolescenta ma leaga de acest loc, Parcul Drumul Taberei sau Moghioros cum este cunoscut in zona.

Mai mult, personal consider ca absolut necesara, instituirea “Registrului verde” a Capitalei. Pentru a putea dezvolta suprafata inverzita a orasului, trebuie mai intai sa facem un inventar riguros a ceea ce exista in acest moment in Bucuresti ca spatiu cu aceasta destinatie, spatii ce vor fi inregistrate in “Registrului verde” a Capitalei.

Asadar, salut acest pas important in ceea ce priveste protectia mediului si pastrarea unei vieti cat mai sanatoase in Capitala si astept alti asemenea pasi, pentru ca avem nevoie cu adevarat de fiecare centrimetru de verdeata in Bucuresti.

Interes: 31% [?]

Ieri la Sala Polivalenta din  Bucuresti, au fost lansati candidatii PNL pentru alegerile din 30 noiembrie, sper eu,  uninominale.

Peste 8.000 de membri liberali din toata tara au fost prezenti la una dintre cele mai interesante lansari de candidate din ultimii ani.

Cum spuneam, lume multa, agitatie mare … frumos.

Dincolo de fastul ceremoniei sau aciditatea discursurilor,in timpul manifestarilor ma gandeam la trecut.

Da. La trecut. Ma gandeam ca acest partid este partidul „bratienilor”, este partidul care a obtinut independenta Romaniei, a facut Marea Unire si a croit Romania moderna. In acea atmosfera dinamica, specifica prezentului societatii romanesti, ma gandeam la acei multi membri si fruntasi liberali care au infundat puscariile comuniste.

Mi-as fi dorit ca ei sa fie acolo in sala cu noi, sa vada ca  suferinta lor nu a fost in zadar.

Interes: 12% [?]

Zilele acestea tot mai multi lideri politici si comentatori acrediteaza ideea renuntarii amanarii utilizarii votului in sistem uninominal.

 Asist si eu la aceste manifestari din media si recunosc ca sunt extrem de surprins. Despre introducerea in Romania a sistemului de vot uninominal se vorbeste de multi ani. Acest sistem electoral, a fost considerat de multi, ca fiind “piatra filosofala“ a reformarii clasei politice romanesti, elementul central al schimbarii clasei politice, a carei imagine este una nu tocmai buna in ochii electoratului roman.

Personal nu cred ca exista un sistem electoral perfect. Fiecare dintre acestea, au plusurile si minusurile lor. Cred insa,  ca exista sisteme electorale potrivite unei societati sau alteia intr-un anumit moment al existentei sale, sistem care  poate fi schimbat ca urmare a aparitiei unei nevoi in acest sens, in cadrul societatii.

Momentul 2008 in Romania cred ca este un astfel de moment. Societatea romaneasca are nevoie de schimbare, are nevoie de sistemul de vot uninominal.

Uimirea mea provine din faptul ca aceleasi personae (politicieni si analisti ) care nu cu mult timp in urma “ridicau in slavi” votul uninominal, acum transmit acele mesaje deloc incurajatoare in vederea utilizarii sistemului uninominal pe 30 noiembrie. Totusi, in Parlament, atunci cand aceasta a fost votata legea electorala, marea majoritate a fost de parere  ca avem nevoie de votul uninominal.

De ce aceasta schimbare de opinie? Sa fie oare vorba despre teama unor partide de competitie? Sa fie oare vorba despre tema unor candidate cu nume, ca nu se vor mai regasi printre cei alesi ? Sa fie oare imposibilitatea unor partide de a alinia la startul cursei candidate viabili?

Daca raspunsurile la aceste intrebari sunt afirmative, atunci se naste intrebarea principala: Cui ii este teama  de votul uninominal?

Interes: 12% [?]

Zilele acestea, se implinesc 549 de ani de la prima atestare documentara a  Capitalei Romaniei: Bucuresti.

 Primul document care vorbeste despre oras dateaza din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor boieri.

Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a urbei. Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului. Apar cartiere noi, ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii.

In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine “Ulita Mare”, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589.

Astazi Bucurestiul este cel mai mare oras al Romaniei si principalul centru economic si cultural al tarii. In plan international, cel putin in ultimii ani, orasul a capatat o importanta aparte, in conditiile in care a gazduit o serie de evenimente politice internationale de anvergura din care amintesc doar Summit-ul NATO din primavara acestui an.

Dincole de istorie, evolutie sau realitatea statistica contemporana, Bucurestiul este spatiul in care traim si muncim zilnic. Orasul, cu plusurile si minusurile sale este casa noastra.

De cand ma stiu, traiesc in acest oras, am crescut aici, am fost martorul evolutiei sale in ultimii 35 de ani. Il iubesc, asa cum este el azi,  cu aglomeratie, cu masini multe, cu zgomot, desi imi aduc aminte cu nostalgie carierul meu, Drumul Taberei in urma cu mai multi ani. Atunci, printre blocuri rar trecea cate o masina, iar strada mea, Aleea Campul cu  Flori, era toata locul nostru de joaca. Imi amintesc cu placere jocurile copilariei noastre, printre schelele si materialele de constructie folosite la construirea blocurilor din jur, fara a tine seama de pericole care ne pasteau la fiecare pas. Sub ochii mei de copil cresteau blocurile din cartier, acele “cutii de chibrituri” in care a crescut  generatia noastra.

Cum spuneam, cu bune si cu rele, Bucurestiul este orasul nostru, il iubim as cum este, dar trebuie ca fiecare dintre noi sa avem mai multa gija de el.

Asadar, la multi ani Bucuresti, la multi ani bucuresteni!

Interes: 12% [?]

Zilele trecute vorbeam despre siguranta in scoli si aratam ca aceasta notiune are o sfera de cuprindere mult mai larga decat ne-am fi imaginat la o prima vedere. Iata ca astazi, as vrea sa abordez o alta latura a conceptului si anume siguranta alimentara a copiilor nostrii la scoala si in zonele adiacente.

La cererea Ministrului Sanatatii, incepand de astazi, la chioşcurile alimentare din incinta unităţilor de învăţământ, elevii nu vor mai găsi nici un fel de băutură racoritoare, prăjituri, bomboane sau chipsuri.

Pe aceasta cale as dori sa felicit Ministerul Sanatatii pentru decizia de a realiza o ”lista a alimentelor interzise” elevilor.

Aceasta lista, elaborată de specialişti în nutriţie cuprinde o serie de produse care pot afecta in mod ireversibil sanatatea unui copil.

Este deja notorietate faptul ca produsele de tip “fast-food”, afecteaza in mod decisiv sanatatea noastra a adultilor, iar in cazul copiilor ele pot face adevarate ravagii. Cu siguranta, pentru copii nostri acest tip de produse reprezinta o atractie, iar existenta lor in incinta scolilor si in zonele adiacente, nu face altceva decat sa cresca pericolul la care se expun.

La randul meu parinte, imi fac griji pentru cei doi pusti ai mei, pe care incerc sa ii conving sa stea departe de astfel de produse.

De aceea, cred cu tarie ca decizia Ministerului Sanatatii este una foarte corecta si care urmareste cu adevarat rezolvarea unei probleme destul de grave pentru copii nostril. 

Acum este necesar ca si noi, parintii, sa avem grija ca in scoli chiar sa se respecte aceasta decizie.

Interes: 8% [?]

Sunt stelist de cand ma stiu. Iubesc aceasta echipa si tot ceea ce o inconjoara. De mic, incercam sa obtin un fanion, un steag sau orice altceva care era inscriptionat cu numele echipei mele.

Orice astfel de material pe care il puteam obtine, era un prilej de mare bucurie si ma laudam cu el pe la toti prietenii. Bineinteles ca nu stiam atunci, ca se cheama material promotional (asa cum suntem acum  familiarizati cu termenul), mi se parea, ca e un Mos Craciun stelist, care imi face cadouri numai mie. Si de atunci, in fiecare zi, cand este meci, traiesc un fel de emotie ciudata, o nerabdare, o stare placuta : astazi joaca Steaua.

Aceasta stare a mea este aproape intotdeauna rasplatita de echipa, ori printr-un joc bun, ori printr-o victorie mare. Pot sa ma mandresc cu faptul ca in ultimii 25 de ani am fost “pe Ghencea” la aproape toate marile momente ale echipei. Ei, da, nu fiti cusurgii! „Pe Ghencea”, nu „la stadion”, nu „la meci”. „Pe Ghencea” este ca un fel de rugaciune pentru noi microbistii ros-albastri. Si chiar daca gramatica nu e de acord cu noi, noi tot „pe Ghencea” mergem. Iar cand am avut posibilitatea, am mers cu echipa si in strainatate. De altfel, de culorile ros-albastre ma leaga si toata activitatea mea de sportiv, este clubul la care am facut sport o viata intreaga.

Cele mai frumoase amintiri ale mele din galeria Stelei le am de cand eram pusti. Am crescut foarte aproape de stadion si, evident, mergeam cu vecinii si prietenii la meci. Cea mai mare onoare pentru mine a fost aceea de fi o perioada tobosar al galeriei. Pentru un copil la acea vreme, a merge la stadion sau a citi o carte erau cele mai mari distractii, in conditiile in care nu existau nici internetul nici jocurile electronice si multitudinea de posibilitati din zilele noastre.  Nu erau nici campionate de jocuri online atunci. Iar eu eram tobosar in galeria ros-albastra, ceea ce era un lucru foarte, foarte important!

Astazi Steaua are meci! Un meci important , un nou inceput, un debut in cea mai importanta competitie europeana. Eu am acelasi sentiment ca intotdeauna in ziua meciului, lasand la o parte grijile mele zilnice sau treburile pe care le am. Alaturi de mine sunt prietenii mei. Pe unii ii stiu din copilarie si bineinteles, de dimineata am inceput sa dezbatem meciul. Si nu suntem singurii. Mergeam dimineata prin cartier si trebuie sa spun ca toata lumea,  in fata blocului, la chioscul de la coltul strazii si mai ales in parc la „Moghioros”, vorbeste despre meci. Se face si se reface echipa… Cine joaca pe dreapta , cine  in centru, ca doar - vorba aia - toti suntem antrenorii Stelei. Nicaieri in lume, un meci al Stelei nu „se simte” mai bine decat in Drumul Taberei.

Se comenteaza pe larg si victoria CFR-ului de aseara de pe Olimpico si ajungem cu totii la concluzia ca astazi Steaua trebuie sa obtina un rezultat bun, pentru a nu ramane mai prejos.

Asa ca,  succes Steaua, noi vom fi alaturi de tine !

Interes: 7% [?]

Ieri a inceput scoala. Un nou an, cu noi sperante si noi asteptari. Trecand peste momentul festiv al zilei de 15 septembrie, noi, părintii, trebuie sa ne aplecam si spre un alt aspect al problemei: siguranta in scoli.

Bobocenii nostri, care de ieri si-au luat ghiozdanele la spinare, trebuie sa aiba toate conditiile necesare pentru a putea invata. Problema sigurantei in scolile noastre a fost si va fi in continuare aprig discutata.

Ne-am obisnuit deja cu termenul”siguranta in scoli”, deja aproape prezent prin jurnalele de ştiri. Acum, in scoli, copii nostri sunt in siguranta. Marea problema consta in drumul parcurs de copii spre si dispre scoala.

Zilele trecute, un fost profesor  al meu, imi povestea despre cazul unei fetite care anul trecut  a fost agresata, pe strada, venind de la scola. Copilul s-a speriat şi nici acum nu şi-a revenit din soc. Acum este eleva in clasa a noua, însă efectele acelei intamplari marchează încă biata copila.

Din pacate, astfel de cazuri exista, iar noi trebuie sa luam masuri pentru ca, asa ceva sa nu se mai repete.

Mi-as dori pentru noul an scolar sa nu mai avem parte de stiri despre batai in jurul scolilor, despre elevi agresati sau, Doamne fereste, despre accidente rutiere in imediata apropiere a scolilor.

Sa speram ca in perioada urmatoare vom auzi numai despre rezultate bune la invatatura, iar copii nostri vor fi in siguranta pe drumul spre clase.

Bafta, puştilor!

Interes: 10% [?]